Feb 22, 2012
Eseu narativ-descriptiv
"Iar frunzele se duc in stoluri mute, mute...",
elaborat în cadrul orelor de limbă şi literatură română în clasa a IX-a
 
               
       Elaborat de:
               Gabriela Vahnovan,
               elevă din clasa a IX-a,

               gimnaziul Hădărăuţi,

               raionul Ocniţa,

               satul Hădărăuţi

 

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    E o zi de toamnă… Zi de duminică. M-am trezit de dimineaţă şi fără să mă gîndesc prea mult, am luat-o spre centrul sătucului meu, acolo, unde este un parc, în care dacă intri – te pierzi printre rîndurile de mesteceni.

    Desfrunziţi de veşmîntul verde, copacii au îmbrăcat strai auriu. Efectul emoţional al luminii arzătoare şi al flăcărilor de frunze mă suprinde. Am impresia că toate acestea fac parte din repertoriul lui Levitan.

     Am senzaţia că asist la o adevarată explozie de galben. Galben de toate nuanţele. Galben de sulf deschis... Galben melancolic picură de pe crengi şi se aşterne în straturi foşnitoare de frunze. Aici rugina toamnei îl mistuie – frunzele căzute devin tot mai roşii. Galbenul portocaliu, cu firicelele verzi prin el, se mai ţine de crengi cu ultimii stropi de clorofilă.

     În prim-plan, doi mesteceni formează un cuplu oarecum simpatic: tineri, firavi, subtiri, au mai păstrat doar cîteva frunze în vîrf. Sînt la margine şi s-o fi luînd primii la harţă cu vîntul. Lumina aurie se simte chiar în liniile şi contururile copacilor, care seamănă cu nişte lumînări aprinse. Lumina şi galbenul devin astfel un element unificator al tabloului.

          ...

Nume şi prenume, funcția (elev, profesor etc.):
Gabriela Vahnovan, elevă în clasa a IX-a
Numele, adresa instituției:
Gimnaziul din satul Hădărăuţi, r. Ocniţa

Parteneri